INTOLERANȚA LA GLUTEN – O MODĂ?

În ultimul timp, multe persoane elimina glutenul din alimentație, fără să știe exact despre ce este vorba. Cei care suferă de intoleranță la gluten (boala celiacă) reprezintă doar 1 % din populație. Medicii recomandă renunțarea completă la gluten doar după analize de laborator specifice care să confirme boala celiacă. Să eviți complet glutenul este foarte dificil pentru că el găsește în foarte multe produse: pâine, bere, paste făinoase, produse de patiserie, mezeluri, sosuri, budinci, supe etc. Ce este de fapt glutenul și cum ne afectează?
Glutenul este proteina principală din grâu, însă aceasta se mai găsește și în secară și orz – este acea componentă unică a grâului care permite formarea aluaturilor elastice, care pot fi întinse, rulate, răsucite, etc. Este unul dintre cei mai obișnuiți aditivi alimentari și se folosește nu numai în alimentele procesate, produsele de patiserie, ci și în produsele cosmetice. Agent stabilizator de încredere, ajută brânzeturile topite și margarinele sa-și păstreze textura catifelată. Glutenul este, de fapt, alcătuit din două grupuri principale de proteine, glutenine și gliadine. Oricare dintre acestea poate genera o reacție de sensibilitate care duce la inflamație, pentru că glutenul este un antigen – o substanță care provoacă producția de anticorpi. Cu alte cuvinte, când un antigen ajunge în corpul tău, sistemul imunitar recunoaște apariția unui „intrus“ potențial periculos și începe să producă anticorpi pentru a îl distruge. Boala celiacă sau intoleranţa la gluten este o afecţiune autoimună declanşată de ingestia de gluten, la persoane predispuse genetic și care se manifestă ca o reacție alergică extremă la gluten, produsă la nivelul intestinului subțire și a altor sisteme și organe. Deci, riscul devine maxim atunci când glutenul distruge mucoasele intestinale. Toți microbii și particulele de alimente parțial digerate din interiorul intestinelor trec astfel bariera acestora și sunt atacate de sistemul imunitar, din care 60 % este situat chiar sub suprafața stratului de celule care căptușesc intestinele.
Sistemul imunitar atacă acele proteine pe care nu le recunoaște, fapt care generează o inflamație sistemică. Însă mult mai multe persoane sunt sensibile la gluten, dar nu au boala celiacă. Dr. David Perlmutter, un celebru neurolog american spune: „lăsând la o parte reacțiile extreme, cum este boala celiacă, cheia pentru a înțelege sensibilitatea la gluten este faptul că acesta poate afecta orice organ, chiar dacă intestinul subțire nu este afectat deloc. Astfel, o persoană e posibil să nu aibă boala celiacă în sensul definiției acesteia, dar restul organismului – inclusiv creierul – se confruntă cu un mare risc, dacă cel în cauză are sensibilitate la gluten“. Tot el adaugă: „sensibilitatea la gluten – cu sau fără prezența bolii celiace – crește secreția de citokine inflamatorii, iar aceste citokine sunt jucători esențiali în afecțiunile neurodegenerative“.

De asemenea, conform dr. Mark Hyman, „oamenii pot fi sensibili la gluten chiar dacă nu suferă de boala celiacă și nu au anticorpi pentru gluten, prezentând în schimb inflamații și numeroase alte afecțiuni (probleme ale tractului respirator – sinuzite, oboseală provocată de malabsorbția substanțelor nutritive, sindromul de oboseală cronică, anemie, osteoporoză, pierdere în greutate, diaree, constipație, balonări abdominale, diverticulită, depresie sau anxietate, probleme de atenție și de comportament la copii – ADHD, boli autoimune – tiroidita Hashimoto, artrita reumatoidă, lupus, psoriazis, sclerodermie sau scleroză multiplă, dezechilibre hormonale – sindromul premenstrual sau infertilitatea inexplicabilă“. Dacă vă confruntaţi cu oricare dintre aceste simptome, ar trebui să luați în calcul faptul că ați putea avea intoleranţă sau măcar sensibilitate la gluten.
Multora dintre pacienți le este greu să înțeleagă faptul că alimente obișnuite precum pâinea, pastele sau pizza sunt atât de nesănătoase, că pot provoca simptomele unor boli atât de epuizante și de dureroase. „Oamenii consumă aceste alimente de sute de ani“ este o afirmație des folosită.
Totuși, pâinea și produsele de patiserie pe care le consumăm astăzi sunt complet diferite de cele pe care le consumau bunicii noștri, deoarece, dorind să creeze produse mai pufoase, dar și varietăți mai rezistente de grâu, fermierii au produs noi soiuri – soiurile hibride. Hibridizarea a creat noi forme de gluten – asta însemnând proteine complet noi, pe care organismul nostru nu le recunoaște, dezvoltând reacții alergice față de ele.

Dr. Alessio Fasano de la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Maryland declară că oricare patru din următorii factori permit acest diagnostic:
1. prezența simptomelor bolii celiace (orice afecțiune digestivă, alergie alimentară, boală autoimună, sau boală inflamatorie).
2. dacă la testele de laborator se constată un nivel ridicat al anticorpilor de tip IgA anti-transglutaminază tisulară (determinarea acestor anticorpi este utilă și pentru monitorizarea eficienței dietei – nivelul acestora se va reduce la minim, până la negativare, după 6-12 luni de la modificarea alimentației) sau al anticorpilor la gluten anti-gliadină.
3. biopsie pozitivă a intestinului subțire.
4. existența genelor care predispun la o sensibilitate la gluten.

Cea mai bună soluție, așa-numitul standard de aur recomandat de majoritatea experților, este ceva ce putem să facem fără costuri – dieta eliminatorie. Ceea ce trebuie să facem este să nu mai mâncăm deloc gluten pentru câteva săptămâni sau chiar o lună de zile, apoi să îl reintroducem în alimentație și să fim foarte atenți la felul în care ne simțim. În perioada de eliminare, trebuie să fim atenți la orice surse ascunse de gluten, deoarece acestea ar putea să ne strice testarea.
După această perioadă în care corpul nu mai este obișnuit cu lupta continuă împotriva glutenului, ne va fi mult mai ușor să ne dăm seama de diferențe și să realizăm efectele negative ale acestuia.
Ce trebuie să facă persoanele sensibile?
Trebuie să evite glutenul permanent! Nu pot alege să mănânce alimente fără gluten doar 6 zile din 7, la fel cum ar face când încearcă să slăbească. De fiecare dată când mănâncă gluten, o mică parte din corpul lor este afectată – fie că e creierul, tiroida, articulațiile sau altceva – chiar și o cantitate mică le poate cauza probleme majore pe termen lung.
În încercarea de a mânca sănătos, un număr tot mai mare de oameni consumă alimente fără gluten, dar și fără vreo valoare nutrițională, cum ar fi fursecurile, prăjiturile și alimentele procesate. Faptul că un aliment nu conține gluten nu înseamnă automat că este și sănătos. Singurele produse fară gluten care merită să fie consumate sunt legumele, fructele, leguminoasele boabe, nucile, semințele și proteinele de origine animală cu conținut redus de grăsime, iar din clasa cerealelor, porumbul și orezul, fară conținut de gluten; de asemenea, așa-numitele pseudocereale – mei, hrișcă, quinoa. Și pentru persoanele perfect sănătoase ideal ar fi să mențină echilibrul în dietele săptămânale între cerealele cu gluten și cele fără gluten.

În concluzie, sensibilitatea la gluten trebuie tratată cu seriozitate de orice persoană care își ia în serios calitatea vieții de zi cu zi și sănatatea pe termen lung.

Dr. Laurențiu Manole
medic specialist M.F. homeopatie și apifitoterapie, tel.: 0746.514.938

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns