INFERTILITATEA MASCULINĂ – CAUZE ȘI TRATAMENT

Imposibilitatea de a aduce pe lume un copil produce, în primul rând, o mare suferință cuplului, dar are urmări și pe plan social și chiar profesional. Infertilitatea masculină este un subiect tabu, dar odată cunoscută cauza care o determină, tratamentul poate fi eficient.

Infertilitatea este definită ca incapacitatea unui cuplu de a concepe o sarcină după un an de contacte sexuale neprotejate.
Infertilitatea masculină reprezintă crearea insuficientă a spermei din punct de vedere calitativ sau cantitativ. Aceasta poate include una sau mai multe din următoarele condiții: un număr scăzut de spermatozoizi, motilitate insuficientă a acestora, diformități de formă.

1. Care sunt cauzele frecvent întâlnite?
Cauze hormonale: disfuncţii tiroidiene, niveluri scăzute de testosteron, niveluri ridicate de FSH, prolactină în cantitate mare, care inhibă hormonii gonadotropici, rezultând un nivel scăzut de LH şi testosteron, panhypopituitarism, niveluri scăzute de FSH, LH şi testosteron – hipogonadism hipogonatropic.
Varicocelul – dilatarea venelor scrotale, traumatisme testiculare, torsiune testiculară, orhite, epididimite, infecţii (oreionul, boli venerice, infecţii recurente ale prostatei).
Medicamente: steroizi anabolizanţi (consumul îndelungat reduce cantitatea de spermă şi motilitatea spermatozoizilor), antihipertensive, chimioterapice, Sulfalazine (antiinflamator), tranchilizante, expunerea maternă la dietilestilbestrol (estrogen puternic, pentru prevenirea pierderilor de sarcină).
Cauze psihologice – stresul, depresia, instabilitatea emoţională, anxietatea.
Cauze legate de problemele sexuale: disfuncţiile sexuale, incapacitatea de a menţine o erecţie, niveluri scăzute de testosteron sau anexietate de performanţă, ejaculare prematură, ejaculare retrogradă, ejaculare întârziată.
Afecțiuni medicale: diabet, tulburări psihice, blocaje şi obstrucţii la nivelul tractului reproductiv, ceea ce duce la oligospermie sau azoospermie, fibroză chistică, boli cardiace, boli renale, tumori pituitare, tumori suprarenale, scleroză multiplă, leziuni medulare.
Anomalii structurale ale aparatului reproductiv masculin: subdezvoltare testiculară, absenţa parţială sau completă a testiculelor, testicule necoborâte, diformităţi ale veziculelor seminale, blocaj congenital al vaselor deferente (transportă sperma), malformaţii sau ducte seminale absente.
Cauze genetice: microdeletii de cromozom Y determină azoospermie, sindromul Klinefelter – absenţa spermei, cantităţi extrem de reduse de spermă, testicule mici, dezvoltare mamară anormală, sindromul Kallmann – hipogonadism hipotalimic.
Stilul de viaţă nesănătos:
– consumul de droguri (marijuana, cocaină), alcool, tutun;
– sedetarismul (determină scăderea secreţiei de testosteron), sportul excesiv (descreşte fluxul sangvin la nivelul organelor reproductive);
– igienă deficitară în ceea ce riveşte riscul de BTS – care netratate corespunzător pot produce sterilitate;
– temperaturi ridicate la nivelul scrotului (lenjeria strânsă pe corp, din materiale sintetice, de evitat băile fierbinţi, saună, jaccuzi);
– expunerea la factori de mediu toxici: erbicide, pesticide, metale grele – aliaje, cadmiu, arsenic, hidrocarburi şi alte chimicale industriale;
– alimentaţia – niveluri ridicate d e grăsimi, malnutriţia – cauzează deficienţe de vitamina C şi E, seleniu, zinc, acid folic.

2. Care sunt implicațiile sociale ale infertilității masculine?
Infertilitatea masculină constituie o problemă de sănătate publică, ce afectează un număr mare de cupluri. Pe lângă aspectele fizice, care produc uneori disconfort, infertilitatea produce o suferinţă majoră pe mai multe planuri: psihologic, emoţional, spiritual şi socio-profesional. În unele cupluri, infertilitatea este un subiect tabu – o stigmatizare socială, iar în grupurile sociale apropiate poate cauza anxietate, respingere, ducând la izolare socială.

3. Care sunt efectele asupra relației de cuplu?
Când sursa infertilităţii este bărbatul, stresul emoţional şi dificultăţile maritale sunt mult mai mari, partenerii devin frustraţi de incapacitatea de a concepe, ceea ce amplifică de obicei problemele.

4. Mijloace de diagnostic: cât durează programul de investigaţie?
– Evaluarea clinică a cuplului infertil
– Anamneza şi examenul clinic
– Spermograma este decisivă şi poate evidenţia azoospermie, oligozospermie, astenozoospermie, teratozoospermie. Se recoltează după o perioadă de abstinenţă de 3 – 5 zile, cu o săptămână înainte de recoltare se va opri medicaţia în curs. –Dozări hormonale :
FSH – hormonul foliculostimulant: este un hormon intermediar în procesul de producţie a testosteronului şi spermei. Un nivel scăzut indică un dezechilibru hipotalamic sau pituitar, un nivel ridicat indică o tulburare funcţională a testiculelor.
LH – hormonul luteinizant: intervine în producţia testosteronului şi a spermei.
Testosteronul – hormon masculin produs de testicule, ce dă caracterele masculine şi reglează dorinţa sexuală.
Prolactina – hormon secretat de glanda hipofiză, la bărbat inhibă secreţia gonadotropilor.
Estradiol – nivel c rescut î ntâlnit la pacienţii cu ginecomastie, asociată frecvent cu atrofia testiculară şi disfuncţie erectilă (aceştia vor avea şi un nivel scăzut de testosteron).
– Ecografia Doppler testiculară – diagnosticul varicocelului drept cauză a infertilităţii, de obicei la pacienţii cu oligoastenospermie şi varicocel clinic nemanifest.
– Vasografia – practicată a tunci c ând avem suspiciunea de obstrucţie ducată (azoospermie cu spermatogeneză normală la puncție biopsie).
– Ecografia transrectală – minim invazivă, cu evidenţierea optimă a prostatei şi veziculeleor seminale. Poate pune în evidenţă agenezia sau hipoplazia veziculelor seminale, ceea ce explică volumul ejaculator scăzut, aciditatea spermei sau lipsa de coagulare a acesteia.
În funcţie de caz se stabileşte diagnosticul în cel mult 1 – 2 săptămâni. În momentul în care avem toate datele coroborate putem vorbi de diagnosticul infertilității şi tratamentul acesteia.

5. Tratamentul
Depinde de cauza care a determinat infertilitatea, şi dacă ştim cauza, tratamentul poate fi eficient.
Infecţiile din sfera genitală pot fi tratate, ceea ce va duce la îmbunătăţirea spermogramei. Obstrucţiile, defectele congenitale sau modificări fizice ale canalelor pot fi restabilite prin intervenţii chirurgicale. Dereglările hormonale la nivelul tiroidei, hipofizei pot fi corectate de cele mai multe ori prin administrare de produse hormonale, la recomandarea urologului şi endocrinologului.
Varicocelul – dilataţia varicoasă a venelor scrotale – poate fi tratat chirurgical.
Schimbarea modului de viaţă: exerciţii fizice în mod regulat, ameliorarea greutăţii corporale (scăderea cu 10 % a greutăţii corporale creşte nivelul testosteronului), combaterea dependenţelor – droguri, fumat, alcool, psihoterapie, acolo unde este cazul.
Medicaţie stimulatoare: complexe de vitamine bazate pe aport crescut de vitamina E, Zinc, Acid folic, Glutation, Seleniu, L-aeginina, L-Carnitină, toate acestea îmbunătăţind calitatea şi cantitatea spermei.
Tehnici de reproducere asistată: atunci când tratamentul medical al infertilităţii este însoţit de eşec.
Recoltarea spermatozoizilor prin diferite tehnici: aspirarea microchirurgicală a spermei din epididim, aspirarea percutanată a spermei din epididim şi extracţia testiculară de spermatozoizi.
Bărbatul este fertil pe toată durata vieţii lui!

Dr. Conf. Nicolae Grigore
Adresa cabinetului: Sibiu Str. Uzinei nr. 15
Contact: 0723.316.817

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns