CUM SĂ ÎNVĂȚĂM SĂ CONTROLĂM FURIA

Furia, este o stare emoțională care poate fi înțeleasă și controlată. E un sentiment prezent,pe care fiecare din noi l-a trăit în anumite momente dificile din viață, doar că modul lui de manifestare e foarte diferit ca intensitate și consecințe. Suntem furioși când nu obținem ce ne dorim, când cineva ni se adresează pe un ton inadecvat, când e aglomerat în trafic, când suntem respinși sau avem un eșec.
Esența mâniei o reprezintă nevoia de respect exprimată foarte puternic. E posibil ca toți cei care se simt furioși să aibă un motiv real pentru această emoție care vrea să transmită un mesaj rezonabil. Modalitatea de transmitere însă e distructivă și mulți afirmă că nu-și pot controla exploziile impulsive.
Explorarea furiei poate identifica cauzele care o provoacă. Presupune în primul rând analizare dimensiunilor personalității în încercarea de a descoperi nesiguranța ascunsă, presupuneri eronate, o traumă neidentificată sau egoismul brut în înțelegerea nevoilor umane. Furia are legătură cu imaginea de sine la o persoană care se consideră nevaloroasă, incapabilă, nedemnă de a fi iubită sau înțeleasă.
Credințele negative despre sine sunt de cele mai multe ori asociate cu răni sau frici nerezolvate din trecut. O simplă tentativă de control a furiei fără înțelegerea problemelor care o generează poate produce doar o schimbare superficială. Deși multe persoane recunosc neproductivitatea acestui tip de emoție, ele rămân blocate și reacționează necontrolat ori de câte ori lumea lor devine problematică. Cum putem deveni conștienți de propria mânie fără a nega acest sentiment acceptându-l și angajându-ne în schimbare? Cum își pot oamenii exprima furia fără să insulte, să atace sau să provoace, cu alte cuvinte fără sa o externalizeze? Este necesar să învățăm să nu dăm vina pe situații sau pe alții atunci când ceva ne nemulțumește.Reușind să facem o deosebire între trăirea sentimentelor și exprimarea lor învățăm să
înțelegem că suntem responsabili pentru propriile reacții. Schimbarea vine prin experiențe noi, corective, care pot dezvolta sentimente de valoare și apreciere autentică. Un rol deosebit îl joacă identificarea credințelor distructive și a tiparelor de gândire care însoțesc sentimentele de furie. Câteva din aceste tipare de gândire defectuoasă ar fi: gândirea afectivă, „dacă mă simt furios, sigur că ai făcut ceva care să mă scoată din sărite”, sau gândirea insensibilă la avantaje, a respinge ce e bun și a se gândi doar la ce e rău.
Gândirea etichetantă, de tip generalizant, „toți oamenii sunt imposibili”, „toate șoferițele sunt catastrofale” duce la credințe iraționale și la trăiri neadecvate. Alt set de credințe negative conține o schemă a „celuilalt-care e rău”. Credințe cum ar fi „nu-mi pasă”, „lor nu le pasă”, „ei sunt răi,trebuie să-și învețe lecția”, pot fi folosite pentru a justifica mânia. Cel mai bun argument în demontarea lor nu este validitatea, sau dovedirea iraționalității lor ci demonstrarea utilitătii respectiv inutilității
lor; dacă folosesc în rezolvarea unui conflict, dacă conving persoana căreia îi sunt adresate sau mențin conflictul. Oamenii au parte în decursul vieții lor de multiple nedreptăți, probleme serioase sau abuzuri. La fiecare pas se găsesc motive pentru a deveni furioși. Atunci când ne concentrăm pe depășirea
obstacolelor, spre rezolvarea de probleme și mai puțin pe oribila nedreptate a vieții, vom deveni mai puțin acuzatori față de lume și față de oamenii alături de care trăim. Conform studiilor de cercetare efectuate la Univ California din Berkeley, „trăsăturile fundamentale care definesc o persoană nu rămân neschimbate ci se transformă pe durata întregii vieți”. Aceste rezultate ne îndreptățesc speranța în
schimbare prin utilizarea metodelor de reducere a furiei.
Păstrându-ne realismul, afirmăm că ele funcționează doar la unii oameni, pe alții ii ajută să se înfurie mai puțin și o altă categorie de persoane chiar dacă continuă să se înfurie, reușesc să se înțeleagă și să se accepte pe ei și pe ceilalți așa cum sunt.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns