CUM SĂ EVITĂM ȘI CUM SĂ TRATĂM BOLILE INFECȚIOASE

Care sunt cele mai frecvente boli infecțioase cu care se confruntă sibienii?
Incidența bolilor infecțioase variază de la sezon la sezon, de la o grupă de vârstă la alta. La copii bolile diareice sunt cele mai frecvente (produse de rotavirus mai ales), bolile eruptive (scarlatina, varicela și la cei nevaccinați pojarul sau rujeola) dar și hepatitele pot fi preluate digestiv –
hepatita A. La adulți asistăm la un număr mai mare de cazuri respiratorii (pneumoniii, bronșite), infecții ale pielii (erizipel, zona zoster etc.), boli diareice, infecții urinare etc.
În sezonul rece care sunt cele mai frecvente boli? Cum putem preveni apariția lor? Sezonul rece este dominat de viroze respiratorii, dintre care gripa rămâne cea mai importantă, pneumoniile și faringitele, fără a exclude posibilitatea persistenței cazurilor cu boli diareice sau eruptive, posibilitatea apariției unor meningite.
Ce simptome manifestă aceste patologii?
Este greu a vă prezenta un tipar al bolilor infecțioase. Cert e că bolile evoluează diferit, de la un pacient la altul, la sugar sau vârstnic, pe fondul unui teren cu alte boli cornice în evoluție, riscul de agravare fiind mai mare. Comunicarea cu medicul de familie sau specialist, ar trebui să fie modalitatea obișnuită de rezolvare a problemelor de sănătate indiferent cât de banale par a fi la început.
Cele mai contagioase boli sunt cele infecțioase.
Cum se previne răspândirea lor?
Contagiozitatea se referă la riscul de transmitere a unei infecții, produse de bacterii, virusuri sau alte organisme patogene, de la persoana bolnavă spre o persoană sănătoasă.Pentru alte tipuri de boli nu se vorbește de contagiozitate. Gradul de transmitere este extrem de diferit de la o infecție la alta, dar cel mai mare risc de contagiozitate este prezent în cazul gripei, varicelei și rujeolei (pojarului).
Prevenirea este posibilă în exemplele date, prin vaccinare. Același mod de prevenire este posbil și pentru hepatitele acute virale – hepatita A și B. Pentru infecțiile respiratorii banale, izolarea pacientului la domiciliu, ar reduce semnificativ răspândirea, ca de altfel și în cazul gripei sau pneumoniilor (cazuri în care izolarea se face prin internare).
Care dintre ele reprezintă factori de risc care pun viața pacientului în pericol?
Oricare dintre bolile prezentate pot evolua nefavorabil în funcție de teren dar și de agresivitatea bacteriei/virusului. Insist asupra adresării la medic.
Ce investigații trebuie făcute?
Diagnosticul unei boli infecțioase se face pe baza dialogului cu pacientul (noi numim acest
dialog anamneză), pe examinarea pacientului(pe care nu o poate înlocui nicio investigație!) la care se adaugă investigațiile de laborator pe care medicul le consideră necesare pentru un diagnostic final. Experiența medicului face posibilă o diagnosticare rapidă și solicitarea țintită a examinărilor de laborator.
Când trebuie să ne adresăm unui medic infecționist?
Medicul de familie rămâne cel mai important în relația cu pacientul și decizia de adresabilitate spre infecționist. Cazurile critice se adresează rapid serviciului de Boli Infecțioase prin serviciul de Urgență, sau prin serviciul Ambulatoriu de specialitate. În multe cazuri timpul este cea mai bună
armă pentru a lupta contra bolilor.
Recomandați analize sau investigații de rutină,pentru prevenție?
Prevenția înseamnă să accepți o vaccinare care te protejează față de o boală infecțioasă, să respecți igiena mâinii, alimentelor, pentru a preveni preluarea infecțiilor pe cale digestivă, să nu îți administrezi singur antibiotic care selectează bacterii atât de rezistente încât nu ne mai lasă variante de tratament sau riscă să producă diaree cu Clostridium difficile etc. Efectuarea analizelor anual, ar fi utilă pentru o imagine corectă a stării de sănătate a fiecăruia dintre noi, pentru despistarea precoce
a diabetului, problemelor cu colesterolul, trigliceridele, bolilor ficatului, rinichiului ș.a.
Este sezonul gripelor și al virozelor respiratorii.
Recomandați antibiotice în tratamentul virozelor?
Virozele, inclusiv gripa, NU se tratează cu antibiotice! De aceea am ajuns să avem cea mai mare rată de rezistență la antibiotice, după Grecia, pentru că le utilizăm ca pe paracetamol sau vitamina C. Doar dacă este vorba de complicații ale acestora, pe care medicul le confirmă, se pot administra antibiotice. Rog
populația să nu mai facă abuz de antibiotice.
Recomandați vaccinul antigripal? Cât de eficient este acesta?
Ca orice infecționist, sunt adepta vaccinării, cel puțin a persoanelor care au risc să facă forme grave de boală: pacienți cu astm bronșic, cardiaci, pacienți cu afecțiuni respiratorii cronice, diabet zaharat, hepatite cronice, boli renale. Vaccinurile antigripale ar trebui să fie efectuate din timp, pentru a fi protective,în lunile octombrie-noiembrie.
Conferențiar universitar dr. Victoria Bîrluțiu Medic primar Boli Infecțioase

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns